Cu nici două săptămâni înainte,

Jumătate din şcoli, neautorizate sanitar

Aproape jumătate din unităţile de învăţământ din judeţul Gorj riscă să înceapă anul şcolar fără autorizaţie sanitară de funcţionare. De altfel, autorizarea şcolilor a dat naştere, în ultimul timp, la controverse între Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Gorj, Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Gorj, dar şi autorităţile locale. Dacă şcolile din judeţ sunt autorizate în proporţie de aproximativ 50%, toate spitalele gorjene deţin autorizaţie, deşi la unele din ele problemele sunt aceleaşi ca şi pe la şcoli, pereţi decojiţi, grupuri sanitare jalnice, mobilier deteriorat.

Potrivit şefului ASP Gorj, Aristică Moroşanu, „nimeni nu are nimic cu nimeni, nu există nici un conflict între ASP şi ISJ, încercăm să-i protejăm şi să ne protejăm, pentru că nimeni de la ASP nu pleacă în teren cu ideea că nu ştiu câte şcoli nu trebuie avizate şi probabil că ISJ Gorj are în evidenţă, ca fiind autorizate şi şcolile ale căror autorizaţii au expirat şi nimeni nu a venit pentru a reînnoi autorizaţia”. Prin urmare, din 774 de unităţi şcolare, în prezent deţin autorizaţie de funcţionare 343, iar un număr de 122 au depus dosarele cu documentele necesare pentru obţinerea unei noi autorizaţii. Din acestea au fost deja expertizate 23, însă nu toate au obţinut avizul sanitar, cinci din ele fiind respinse, deoarece s-au constatat neconformităţi la referatul de evaluare. Cele mai frecvente situaţii pentru care s-au eliberat autorizaţii cu calendar de conformare sau au fost respinse solicitările se referă la grupuri sanitare neigienizate şi nevidanjate, instalaţii sanitare defecte, spaţii de învăţământ neigienizate, spaţii necorespunzătoare pentru depozitarea produselor lactate şi de panificaţie, mobilier şcolar deteriorat. Şi tot conform situaţiei prezentate de ASP Gorj, majoritatea unităţilor de învăţământ neautorizate sunt în mediul rural, în special grădiniţe cu program normal, care, de altfel, nici măcar nu au solicitat obţinerea unei astfel de autorizaţii.

Deficienţele la spitale sunt mari, dar sunt autorizate
Dacă la şcoli situaţia nu este tocmai roză în privinţa autorizării sanitare, la unităţile spitaliceşti, privite din exterior, lucrurile par a fi în regulă. Conform celor precizate de Aristică Moroşanu, „toate cele opt spitalele gorjene deţin autorizaţie sanitară de funcţionare”. Din cele opt, două, însă, Motru şi Novaci, deţin autorizaţii cu program de conformare, după cum a adăugat Mariana Sfichi, director adjunct al ASP Gorj. Acestea două au termen ca până în noiembrie să realizeze cele dispuse în calendar. Autorizaţiile se acordă ca şi în cazul şcolilor, anual, iar problemele expuse în programul de conformare vizează probleme administrativ gospodăreşti şi anume: igienizări clădiri şi grupuri sanitare, reparaţii instalaţii sanitare, uşi şi geamuri reparate sau schimbate. Astfel de probleme sunt nu numai la Motru şi Novaci, care au fost autorizate cu program de conformare, ci la mai toate spitalele: igiena, în principal, lasă de dorit. Spitalul Judeţean Târgu Jiu este autorizat integral, deşi şi aici condiţiile oferite bolnavilor nu sunt conforme legii. Nu de puţine ori pacienţii s-au plâns că în secţii sunt gândaci sau că stau câte doi în pat. În ceea ce priveşte spaţiile de cazare, acestea sunt într-o stare deplorabilă, mai ales cele de la Spitalul de la Pasarelă. Pereţii sunt decojiţi, tavane cu infiltraţii, grupuri sanitare în stare jalnică, bolnavi care stau şi câte doi în pat.

Materiale dezinfectante insuficiente
Inspectorii sanitari au început controale în toate unităţile spitaliceşti, potrivit celor declarate de Moroşanu. Controalele vizează chiar condiţiile igienico-sanitare, precum şi modul de recunoaştere şi declarare a infecţiilor. Până în prezent au fost verificate patru unităţi sanitare şi Centrul de sănătate de la Logreşti. Nu au fost descoperite deficienţe, ci doar că materialele sanitare de dezinfecţie sunt în cantităţi insuficiente.

Ciorovăială între primăriţele
de la Licurici şi Berleşti

Depozitul de materiale pentru sinistraţi, aflat la Berleşti, a fost scânteia ce a aprins scandalul între primăriţele comunelor Berleşti şi Licurici. Maria Dumitraşcu şi Elena Bobic s-au luat la harţă, ieri dimineaţă, în faţa subprefectului de Gorj, Constantin Dumitrescu, din cauza materialelor de construcţie ce zac neridicate la depozitul de la Berleşti. Nemulţumirea a pornit de la primăriţa Maria Dumitraşcu, aceasta atrăgând atenţia că depozitul de materiale este o grijă în plus pentru administraţia locală, iar cei care trebuie să şi le ridice nu se sinchisesc de acest lucru. „Până acum au venit să-şi ridice din materiale cei de la Vladimir, Dănciuleşti, au mai luat câte ceva cei de la Logreşti, iar de la Licurici au venit să ia doar câteva cărămizi pentru sobe”, afirma Maria Dumitraşcu. În plus, primăriţa susţinea că vrea să fie ridicate toate materialele din depozit, pentru „a se scăpa de o grijă în plus”.

Primăriţa din Licurici „de aia nu mai poate!”
Nemulţumirea şefei administraţiei locale de la Berleşti, Maria Dumitraşcu, a lăsat-o rece pe primăriţa de la Licurici, Elena Bobic. Aceasta din urmă a pus indolenţa reprezentantei administraţiei locale pe seama unei aşa-zise situaţii speciale: „La mine este o situaţie specială, pentru că cei de la Inspecţia în Construcţii nu cred că e o urgenţă, ca să fie nevoie de materiale”, a fost replica Elenei Bobic. Mai mult, aceasta a afirmat că „noi nu ne-am asumat răspunderea pentru acestea”. Acesta a fost tot răspunsul pe care primăriţa de la Licurici a binevoit să-l dea nemulţumirii omoloagei sale de la Berleşti.
În rest, Elena Bobic nu a lămurit-o pe Maria Dumitraşcu dacă în perioada imediat următoare va veni cineva de la Licurici să ridice materialele şi să încheie această poveste scandaloasă. Aici trebuie spus că primarul comunei Băleşti, Aristică Paicu, şi-a manifestat sprijinul, ajutându-i pe localnicii care s-au deplasat să-şi ridice materialele de construcţie de la depozitul aflat la Peştişani. Nu acelaşi lucru se poate spune despre primăriţa Elena Bobic, aceasta preferând să stea cu mâinile în sân, în loc să-şi sprijine consătenii în a-şi transporta materialele necesare ridicării unei noi locuinţe. Depozitul de materiale de la Berleşti a fost înfiinţat în urmă cu mai bine de o lună şi jumătate, iar de-atunci materialele destinate ridicării caselor sinistraţilor zac neridicate, în ciuda demersurilor făcute de către primăriţa Maria Dumitraşcu pentru a rezolva această situaţie.

Obligat să plătească cheltuieli de judecată,

Primarul din Prigoria
are poprire pe salariu

Edilul şef al comunei Prigoria, Emil Răgman, s-a ales cu poprire pe salariu în urma procesului pe care l-a pierdut în faţa unui cetăţean. Acesta din urmă s-a adresat unui executor judecătoresc care i-a întocmit primarului dosar de executare, urmând a-i fi pusă poprire pe salariu pentru recuperarea celor şapte milioane de lei vechi, la cât s-au ridicat cheltuielile de judecată. Constantin Stăncioi, din satul Valea Călugărească, comuna Prigoria, a fost cel care a câştigat procesul în faţa şefului administraţiei locale. Localnicul moştenise de la socrul său un teren, pentru care a fost târât în judecată timp de 16 ani. După ce, în cele din urmă, instanţa de judecată i-a dat câştig de cauză, recunoscându-i acestuia dreptul de proprietate, primarul Emil Răgman a luat atitudine, fiind nemulţumit de rezultat. Astfel, edilul s-a adresat instanţei de judecată solicitând nulitatea absolută pentru terenul în cauză.
Balanţa justiţiei de la Curtea de Apel Craiova a înclinat, însă, în favoarea lui Stăncioi, acesta câştigând în faţa primarului Răgman. „Am fost la executor şi am cerut să-l oblige pe primar să plătească cheltuielile de judecată, taxa de executare, dar şi celelalte costuri cauzate de toate aceste drumuri pe care am fost nevoit să le fac”, spune Constantin Stăncioi. Acesta mai afirmă că edilul a făcut contestaţie împotriva deciziei de poprire pe salariu, urmând ca instanţa să se pronunţe şi în această chestiune. În ceea ce îl priveşte pe edilul Emil Răgman, acesta nu a putut fi contactat, salariaţii Primăriei Prigoria spunându-ne, de fiecare dată, că primarul nu se află la primărie, fiind plecat în interes de serviciu.

Şase hoţi de lemne, prinşi la furat
de către jandarmi

Jandarmii gorjeni au prins în flagrant, la începutul acestei luni, şase hoţi de lemne în pădurile judeţului, aceştia neputând justifica lemnele care le tăiaseră. Astfel, în ziua de 1 septembrie, dimineaţa în jurul orelor 07.00, jandarmii au mers în pădurea satului Buduhala, de pe raza comunei Teleşti, unde i-au surprins pe Ion Dobre, în vârstă de 45 de ani, Elena Dobre, în vârstă de 38 de ani, Monica Luminiţa Dan, în vârstă de 31 de ani şi Rica Narghita Dobre, în vârstă de 27 de ani, care tăiaseră trei arbori nemarcaţi silvic şi pe care urmau să îi transporte la domiciliul Luminiţei Dobre. Celor patru persoane li s-au întocmit actele premergătoare urmăririi penale, pentru cercetarea acestora pentru tăiere fără drept şi sustragere de material lemnos.
În ziua de duminică, 3 septembrie, alte două persoane au căzut în plasa jandarmilor, în pădurea satului Golumbeni, de pe raza comunei Hurezani. Aici au fost prinşi Paul Baibărac, în vârstă de 37 de ani şi Ion Burman, în vârstă de 29 de ani, care au tăiat şi au sustras 12 arbori de esenţă gârniţă, nemarcaţi silvic, pe care urmau să îi transporte la domiciliu. Şi aceştia doi s-au ales cu dosar penal pentru tăiere fără drept şi sustragere de material lemnos.

Preoţii doljeni se şcolesc în Gorj

Preoţii doljeni participă, astăzi, la seminarul „Modalităţi de implicare a preotului în prevenirea şi combaterea violenţei în familie”, ce are loc la Mănăstirea „Sfânta Treime”, din satul Strâmba. Mitropolia Craiovei a desemnat 15 preoţi din protoieriile Băileşti şi Filiaşi, pentru a participa la eveniment.
Seminarul încheie ciclul de pregătire al preoţilor în domeniile: dezvoltare comunitară, prevenire HIV/SIDA, prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Proiectul, „Consolidarea iniţiativelor comunitare de prevenire a HIV/SIDA şi a violenţei în familie, în România”, în cadrul căruia au avut loc cursurile de pregătire, s-a derulat doar la nivelul judeţului Dolj, participând la pregătire doar preoţii doljeni.

Cabinetele de medicina muncii
vor fi verificate

Cele trei cabinete de medicina muncii, existente în judeţul Gorj, vor fi verificate de o comisie formată din inspectori de la Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Gorj şi medici de la Colegiul medicilor. Aristică Moroşanu, şeful ASP Gorj, a precizat că „se vor lua la mână aceste cabinete, deoarece medicii specialişti care derulează activitate în spital şi, mai ales, în perioada în care au toată ziua ocupată în spital, culmea, reuşesc să ajungă şi la aceste cabinete. Sau probabil că se clonează şi îşi trimit clona în locul lor”, a încheiat, ironic, Moroşanu.