Rovimcon e-n toate!

Casele sinistraţilor – fără sobe,
podele şi garduri

Zilele şi, mai ales, nopţile reci din ultima perioadă au ajutat autorităţile gorjene să facă o descoperire „epocală” în privinţa caselor care se construiesc la Cojani, lângă Târgu Cărbuneşti. Locuinţele la care se lucrează acum, din greu, pentru că pe afară miroase deja a iarnă, nu au fost prevăzute din faza de proiect cu sobe şi podele, ca să nu mai vorbim de gardurile care să despartă proprietăţile gospodarilor sinistraţi.

Primarul Cristian Toader Pasti a fost cel care a semnalat, ieri, lipsurile respective, acesta cerând autorităţilor judeţene să facă demersurile necesare pentru modificarea proiectelor ANL. Primarul din Albeni, Emil Mitru, a făcut şi el descoperirea respectivă, deşi la el în comună lucrările la case sunt în faza de săpat şanţuri şi turnat fundaţii. Acesta a găsit şi o soluţie, racordarea caselor la reţeaua de gaze din zonă, deşi nu există fonduri pentru aşa ceva, despre centrale termice şi calorifere sau, eventual, din nou, sobe, neputând fi vorba.
Primarul din Târgu Cărbuneşti spune că nu vrea să lase lucrurile aşa pentru că asupra sa apasă toată responsabilitatea, iar oamenii nu ştiu pe cine să înjure când intră în posesia caselor, decât pe cel care le va da cheia. Pasti declară că acum este convins că, la începutul iernii, casele sinistraţilor vor fi gata, iar când spune aşa ceva primarul se gândeşte la cele construite de ANL prin firma Rovimcon Grup, nu la cele pentru care statul a dat materiale de construcţii, dar nu şi forţă de muncă. „Avem 66 de case în lucru pentru cazurile sociale. Am mai primit acum patru solicitări de la Berleşti şi îi ajutăm şi pe ei fără probleme. Avem deja vreo 8 sau 10 case la faza de acoperiş şi încărcat zidărie, ceea ce înseamnă că stăm foarte bine. Sunt convins că la începutul iernii casele vor fi gata, din păcate acum am descoperit că nu sunt prevăzute, din proiect, cu sobe şi podele şi nici măcar cu împrejmuiri. Cei care le vor primi sunt oameni nevoiaşi şi e clar că nu vor avea posibilităţi să şi le facă singuri. Măcar dacă facem un lucru, să îl facem bine”, spune primarul.

Rovimcon Grup face şi străzile
Lozinca „să construiţi bine” ar putea fi folosită şi în cazul infrastructurii care se realizează la Cojani. Executantul va fi aceeaşi firmă care realizează şi casele, Rovimcon Grup, fiind câştigătoarea licitaţiei organizate de Primăria Târgu Cărbuneşti. Cristian Toader Pasti spune că societatea respectivă a obţinut lucrarea de 11,2 milioane de lei noi, nu doar pentru că a oferit un preţ mai mic decât concurenţa şi chiar decât aveau autorităţile alocat pentru infrastructură. „În caietul de sarcini noi aveam 12,6 milioane, iar dumnealor au oferit acest preţ, ceea ce, evident, presupune economii la buget. De ales, am avut cu greu de unde alege, pentru că, deşi au fost 14 firme din judeţ pe care le-am chemat să se înscrie la licitaţie, la multe nu am avut prea multe discuţii. Firmele noastre nu s-au dezvoltat în aceşti ani, nu au personal, nu au bază materială, iar de calitate şi documentaţie ce să mai vorbim. Când le ceri calitate, fug toţi, pentru că s-au învăţat cu şmechereli şi învârteli. Noi nu am acceptat lucrurile astea, pentru că avem o responsabilitate faţă de oamenii care au nevoie de case”, declară primarul.
Aşa s-a ajuns ca, din 14 firme, vreo patru să ajungă în finală, una să fie exclusă pentru că nu avea experienţă, alta pentru că nu prezentase documentaţia corect şi în marea finală a intrat Rovimcon Grup şi Întreprinderea de Drumuri şi Poduri din subordinea Consiliului Judeţean. Preţul IDP a fost, însă, mai mare cu vreo 4 milioane de lei, aşa că firma care construieşte casele a avut drum liber şi spre realizarea infrastructurii. „Facem nu doar drumurile, ci şi rigolele, betonăm trotuarele. Încercăm să gândim totul de pe acum, pentru a nu ne încurca în lucrări şi pentru a face o treabă bună. Să nu ne trezim la final că trebuie să spargem nu ştiu ce pe nu ştiu unde, cum e pe la noi”, afirmă primarul, care recunoaşte că unii sinistraţi au strâmbat din nas când au aflat cine le face casele, dar, din lipsă de altcineva, buni şi constructorii aceştia.

Prefectul este mulţumit
În schimb, prefectul Ştefan Popescu Bejat se declară mulţumit de ritmul în care se lucrează la casele sinistraţilor din judeţ. Acesta a menţionat, la o întâlnire cu primarii, că nu are ce să reproşeze nici consiliilor locale şi nici Consiliului Judeţean Gorj, dar nici ministerului Transportului şi Construcţiilor şi celui al Economiei, pentru implicarea în reconstruirea caselor. Bejat le-a cerut primarilor să se implice în ajutorarea acelor sinistraţi, cărora statul le oferă doar materiale de construcţie, nu şi forţă de muncă. Prefectul spune că oamenii trebuie ajutaţi să îşi transporte materialele primite de la Guvern pentru a se putea apuca de lucrări, astfel încât la iarnă să aibă un acoperiş deasupra capului. Acesta precizează că Guvernul a făcut tot ce a depins de el pentru ca sinistraţii să aibă casele gata în iarnă, responsabilitatea finalizării construcţiilor căzând acum pe umerii autorităţilor locale. Iar ieri proiectanţii şi reprezentanţii distribuitorului de energie încă se mai certau pe marginea corectitudinii proiectului de infrastructură şi a legalităţii licitării lucrărilor pentru realizarea sistemului electric de altcineva decât Electrica. La mijloc este vorba, totuşi, de o afacere de aproape două milioane de lei noi, iar cine o execută va avea cu siguranţă un viitor mai luminos decât al sinistraţilor.

În două săptămâni,

Rândurile beneficiarilor de
ajutor social se vor reduce

Numărul beneficiarilor târgujieni ai Legii nr.416/2001, modificată, se va reduce în următoarea perioadă, ca urmare a noilor prevederi ce au apărut în iulie, a spus Adelaida Luca, economist în cadrul Direcţiei de Protecţie Publică Târgu Jiu. Aceasta a explicat că, în prezent, au loc verificări la toate cele 396 de dosare înscrise pe lista beneficiarilor de ajutor social, pentru a se stabili cine mai poate primi şi cine nu. Verificările urmează a fi finalizate în termen de două săptămâni, iar noua listă va fi dată spre aprobare consilierilor locali în şedinţa de consiliu din septembrie. Conform noilor reglementări, se consideră că au nevoie de ajutor din partea statului persoanele ce deţin, maxim: un aragaz, un frigider, o maşină de spălat, un aspirator de praf, un televizor, un telefon fix sau mobil, un calculator personal, terenul pe care se află locuinţa şi cel care împrejmuieşte imobilul, dar nu mai mult de 500 metri pătraţi în zona urbană şi 1000 metri pătraţi în zona rurală, animale, precum şi alte bunuri provenite din ajutoare sau donaţii.
Adelaida Luca a menţionat că beneficiarii ajutorului social nu vor mai efectua 72 de ore de muncă, lunar, ci, în funcţie de suma primită, aceştia vor munci între 6 şi 17 zile în folosul comunităţii. „Certificatele medicale din care să reiese faptul că respectivii nu pot efectua orele de muncă se vor elibera doar de medicul specialist”, a mai spus aceasta. În acest sens, în prezent, toţi beneficiarii Legii nr.416/2001, din Târgu Jiu, au primit înştiinţări. Scutiţi de orele de muncă mai sunt bătrânii şi mamele copiilor mai mici de şapte ani. În cazul în care orele de muncă nu sunt efectuate, respectivele persoane riscă să piardă ajutorul.
Astfel, în funcţie de venitul realizat, o familie sau o persoană singură primeşte lunar între 92 şi 269 lei noi. „Doar două bătrâne primesc 12 lei noi şi, respectiv, 13 lei noi, pentru că acestea au şi pensie”, a menţionat Adelaida Luca.
La nivelul municipiului Târgu Jiu, cei care primesc ajutor social sunt, în general, persoane de etnie rromă. „Sunt şi români care s-ar încadra în condiţiile Legi nr.416/2001, doar că, din orgoliu, aceştia nu depun dosarele şi preferă să muncească la negru”, a explicat Adelaida Luca. În proporţie de 60% dintre târgujienii care au depus dosare la Direcţia Publică de Protecţie Târgu Jiu, pentru a beneficia de ajutor social, sunt mame singure cu copii.

Goană după terenuri!

Mănăstirea Tismana râvneşte
la tabăra şcolară

Şeful Direcţiei Judeţene de Tineret, Horaţiu Gorun, a făcut cunoscut, ieri, că tabăra şcolară din Tismana, rebotezată Centrul de Agrement, nu mai beneficiază de investiţii şi riscă să îşi închidă porţile, pentru că reprezentanţii mănăstirii din localitate revendică terenul pe care este amplasată aceasta. Reprezentanţii mănăstirii sunt, de fapt, în dispută şi cu autorităţile locale, Gorun menţionând că, din cauza revendicării terenului, nu a reuşit să obţină autorizaţia de construcţie pentru amenajarea unei piscine. „Nu vreau să mă bag într-un război care nu este al nostru şi în care interesele oamenilor bisericii mă depăşesc. S-a spus că îi deranjam cu nunţile şi botezurile, dar acum s-a terminat. De la 1 septembrie nu mai avem nici un astfel de contract şi acum e linişte, deşi şi acestea se desfăşurau contracost, pentru că noi ne autofinanţăm activitatea. Fac un apel la slujitorii Domnului să lase copii să se bucure de frumuseţile zonei şi să aibă acces inclusiv la mănăstire. Am auzit că vor să facă o tabără religioasă acolo sau chiar un cimitir. Noi am reuşit să facem un centru de agrement de două stele, recunoscut la nivel european şi ar fi păcat de toată munca noastră”, spune Gorun.

Cu toate că exista acest pericol,

Apa în Bumbeşti Jiu nu va fi sistată

Locuitorii oraşului Bumbeşti Jiu vor avea apă în continuare, deşi Primăria Bumbeşti Jiu a primit avertizare cu privire la sistarea apei în localitate. Acest lucru, ca urmare a faptului că facturile către UM Sadu, pentru serviciile prestate, în valoare de 600.000 lei noi, în loc să scadă au ajuns la 650.000 lei noi. Aceste datorii au efecte negative inclusiv la UM Sadu, care, conform adresei înaintate la Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Gorj, a ajuns în imposibilitatea de a achita la Apele Române – Craiova contravaloarea apei captate de la sursă. Conform celor declarate de Mariana Sfichi, director adjunct al ASP Gorj, „ieri, o echipă a ASP s-a deplasat la Bumbeşti Jiu pentru rezolvarea situaţiei, întrucât oprirea apei poate fi un atentat la sănătatea publică, deoarece alte surse de apă localitatea nu are”. În urma discuţiilor, s-a ajuns la o înţelegere, astfel încât s-a căzut de acord ca apa să fie livrată în continuare, datoriile fiind eşalonate.

C.POPA

SC Minprest Rovinari continuă
actele de caritate

Mama celor patru copii din Peştişani va fi susţinută financiar pentru a-şi putea creşte fiii de către SC Minprest Rovinari. Directorul acestei societăţi, Valentin Mogoe, a afirmat că angajaţii societăţii au fost de acord ca, lună de lună, din partea acestei firme să fie oferite câte 500 mii de lei vechi pentru fiecare copil al Speranţei Popescu din Peştişani. „În fiecare lună, familia Popescu din Peştişani va primi astfel din partea noastră câte două milioane de lei pentru ca aceştia să reuşească să facă faţă vieţii cotidiene”, a mai adăugat directorul SC Minprest Rovinari, Valentin Mogoe.

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Consiliul Judeţean Gorj parter

Buda de la parterul instituţiei Consiliului Judeţean Gorj este mizerabilă, indiferent de câte ori ar scrie ziarele din judeţ despre aceasta. Funcţionarii îşi văd de treaba lor şi se uşurează pe mai departe într-o budă fără capac, dar cu apă curentă. Taman în instituţia care dă ora exactă în Gorj nu găseşti hârtie igienică şi nici un amărât de săpun cu care să te speli pe mâini. Despre uscătoare de mâini şi prosoape, doar la etajele superioare ale instituţiei se poate vorbi. Ruşinos este faptul că, în ditamai instituţia publică, finanţată de la bugetul de stat, nu se găseşte o femeie de serviciu care să spele şi wc-urile. Pasămite au plecat prin Italia să spele budele în euro şi nu pe lei vechi sau noi, ca pe la noi. Staţi pe-aproape că, după cum arată buda, s-ar putea face ceva angajări…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj