Drumul judeţean din Stejari arată
ca după cutremur

Starea drumului ce duce către izolata şi necunoscuta comună Stejari este una deplorabilă. În ciuda faptului că multe alte artere rutiere din judeţ arată bine, când vine vorba despre porţiunea de drum judeţean din comuna Stejari, lucrurile se schimbă categoric, carosabilul fiind jalnic. Că această rută nu face onoare comunei, o spune chiar Ştefan Lupu, primarul localităţii Stejari. „Drumul este prost” susţine edilul şef atunci când vorbeşte de carosabilul existent pe drumul judeţean ce se află pe raza comunei sale. Şeful administraţiei locale mai adaugă faptul că a făcut demersuri în privinţa remedierii acestei stări de fapt, dar a primit doar promisiuni.

Ar trebui să fie modernizat

În cazul de faţă, primarul Lupu menţiona că a primit asigurări că drumul judeţean va fi prins în programul de modernizare din luna august-septembrie 2009. Numai că deja a trecut luna august şi a mai rămas septembrie, fără ca aici să fi fost turnat măcar un kilogram de bitum. Mai mult, primarul mai spunea că pe lângă faptul că toate găurile vor fi modernizate, cei de la Consiliul Judeţean Gorj s-au angajat că vor prelungi asfaltul cu încă doi kilometri. Momentan, promisiunile au rămas la stadiul de vorbe iar drumul este distrus, drept pentru care reduceţi viteza când circulaţi prin Stejari ca să nu fiţi apoi nevoiţi să duceţi autoturismul la service auto.

(I.C.)

Elevii gorjeni, maeştrii la
„vânătoarea de vulpi”

Radiogoniometria sau „vânătoarea de vulpi” este  sportul care începe să fie din ce în ce mai cunoscut în ţară. Acesta a adus Gorjului peste 150 de medalii. Ce rămâne în anonimat pentru mulţi copii reprezintă pentru zeci de elevi de la Palatul Copiilor din Târgu Jiu un mod de viaţă. Numărul mare de medalii câştigate în timp de împătimiţii sportului, plasează judeţul Gorj pe primul loc din ţară, la ora actuală. Nici concursurile internaţionale nu mai reprezintă o necunoscută pentru cei care aleargă înarmaţi cu un receptor şi o antenă după o vulpe.

Cei mai buni din ţară

Clubul care funcţiona, pe timpul comunismului, la Casa Pionierilor în cadrul cercului de Radioclub şi depanare radio – TV din Târgu Jiu, se practică acum în incinta Palatului Copiilor şi este destinat exclusiv radiogoniometriei. Din 1993, anul în care au fost puse bazele secţiei şi până în prezent, copiii pasionaţi de acest sport au adus Gorjului peste 150 de medalii de la concursurile care au avut loc în ţară şi în străinătate. La ora actuală, din cei 180 de elevi înscrişi, 30 sunt la secţia de performanţă. Copiii sunt legitimaţi la Clubul Sportiv Pandurii Târgu Jiu, club afiliat Federaţiei Române de Radioamatorism.

„De şase ani de zile suntem primii în ţară la acest sport. Chiar de la ultimul concurs naţional, ce a avut loc la Roman în judeţul Neamţ, săptămâna trecută, ne-am întors cu nouă medalii. Trei copii au ieşit pe primul loc, patru s-au clasat pe locul secund, iar doi au obţinut locul trei”, spune Adrian Marcu, care în urma performanţelor sale a devenit un maestru al sportului.

Radiogoniometria se aseamănă foarte mult cu orientarea sportivă. Se ascund în pădure cinci emiţătoare care transmit semnale radio în alfabetul Morse. Sportivii, folosind o busolă, harta şi un receptor radio trebuie să găsească cele cinci emiţătoare ascunse într-un timp cel mai scurt. „Pentru a practica acest sport trebuie să întruneşti trei condiţii esenţiale: pregătirea fizică, pregătirea teoretică şi tactică, să deţii un bun receptor şi foarte mare noroc. Cu receptorul determini direcţia unde sunt ascunse emiţătoarele sau vulpile, cum mai sunt numite”, spune Adrian Marcu.

Pe urmele tatălui

Andreea Marcu duce mai departe performanţele tatălui său. De la şase ani parcurge traseele organizate pe Dealul Târgului sau în Drăgoieni. În ultimul timp, pregătirea se realizează la Muşeteşti, acolo unde se intenţionează amenajarea unei baze sportive dedicate acestui sport. „Pot să spun că este un sport de familie, cu care am crescut. Cel mai dificil traseu pe care l-am parcurs a fost cel din judeţul Neamţ pentru că era plin de mărăcini, ceea ce a însemnat pierdere de timp. Cu toate acestea, am reuşit să obţin titlul de vicecampioană la categoria junioare. În urmă cu doi ani de zile am obţinut acelaşi titlu în Macedonia”, spune Marcu Andrea.

Ramona Manea,  un maestru a radiogoniometriei

Ramona Manea practică sportul de 15 ani, de când era în gimnaziu. Face parte din categoria senioarelor şi este un maestru al radiogoniometriei. La ultimul concurs de la Roman, a câştigat titlul de campion naţional. Atrasă de mic copil de atletism, Ramona Manea spune că radiogoniometria este singurul sport cu care s-a acomodat, deoarece pentru a-l practica nu trebuie să depinzi de alţii, ci de propria intuiţie. „În pădure poţi să alergi şi să îşi calculezi timpul aşa cum vrei tu. Ţine numai de tine să scoţi un rezultat bun”, spune Ramona.
Vicecampioană balcanică la concursul de radiogoniometrie din Macedonia şi câştigătoarea locului III la competiţia din Ungaria, sportiva consideră că pentru a deveni un sportiv de performanţă în acest domeniu trebuie să te rătăceşti cel puţin o dată prin pădure. „Iar dacă te rătăceşti în timpul concursului, emiţătorul amplasat la sosire care transmite încontinuu te va scoate întotdeauna la capăt”, mai spune Ramona. Vremea rea, terenul accidentat sau efortul depus în timpul antrenamentelor pe dealurile şi pădurile Gorjului nu au determinat-o să renunţe, în ruptul capului, la acest sport. Radiogoniometria a mai purtat-o pe tânăra maestră prin  ţări precum Serbia, Cehia, Croaţia sau Germania.

Deşi radiogoniometria  a devenit un stil de viaţă pentru mulţi elevi, lipsa banilor se simte din ce în ce mai mult. Aparatura învechită nu mai dă randament, iar lipsa fondurilor nu le mai permite radiogoniometriştilor să participe la concursuri. „Aparatura este veche de 15 ani, iar în acele vremuri am achiziţionat-o de la second-hand. La concursurile internaţionale au început să vină concurenţi cu aparate de performanţă care ne depăşeşte considerabil”, spune Adrian Marcu.

ANA ANDREI

Campanie electorală mascată prin comunele Gorjului

Sfârşitul campaniei electorale pentru europarlamentare a fost doar o formalitate. În unele localităţi din Gorj, şi la această oră, cei care au candidat pentru Parlamentul European îşi fac în continuare campanie electorală, fără ca cineva să ia atitudine vizavi de acest aspect. Astfel, o plimbare prin judeţ scoate în evidenţă că destui primari au preferat să lase bannerele partidului să persiste în atenţia cetăţenilor, doar-doar vor mai aduce un vot în plus la alegerile prezidenţiale. Aşa se face că, de exemplu, un banner există şi pe raza comunei Căpreni. Numai că atunci când primarul Emil Cătănoiu a fost întrebat de ce acestea nu sunt coborâte de pe stâlpi, edilul a răspuns franc: „păi eu să le dau jos?!”.

De asemenea, bannere electorale aparţinând PDL-ului şi mai exact candidatului care şi-a ratat cariera de europarlamentar, în speţă Marcel Hoară, flutură în vânt şi în comuna Hurezani. Şi aici primarul este mult prea preocupat să ia măsuri pentru înlăturarea acestora. Totodată, un banner al PNL-ului există şi în comuna Stejari, iar primarul, liberal de formaţiune politică, nu are nici un interes să-l dea jos. De menţionat că potrivit legii, „după încheierea campaniei electorale, se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum si prin intermediul unor vehicule special amenajate”. Campania s-a încheiat dar mesajele electorale continuă să persiste.

(I.C.)

Alo, OPC-ul?

Facturi umflate şi telefoane defecte
“la ofertă”

Zeci de gorjeni au reclamat la sediul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) facturi umflate la telefoane. Pe lângă suprafacturarea convorbirilor, cetăţenii au mai fost înşelaţi de operatorii economici şi la promoţii cu telefoane care nu au ţinut mai mult de o lună. Peste 500 de acţiuni de control ale reprezentanţilor CJPC Gorj au fost îniţiate de la începutul anului, în urma reclamaţiilor primite de la cetăţeni. Potrivit şefei CJPC Gorj, Mihaela Răducan, cele mai multe sesizări primite în ultima perioadă de la cetăţeni s-au îndreptat spre produsele electrocasnice şi spre serviciile de telefonie mobilă.
„Acestea se refereau la facturarea convorbirilor telefonice şi la suprafacturarea convorbirilor. S-au făcut rectificări în factură, iar de multe ori consumatorii au primit banii înapoi”, spune Mihaela Răducan. De asemenea, telefoanele mobile care nu au mai putut fi reparate au fost înlocuite. Cele mai multe telefoane erau vândute la promoţii şi costau numai un leu. „În general, preţul acestor telefoane este mult mai mare. Am mai întâlnit şi situaţii în care consumatorii au renunţat definitiv la abonament, după ce telefonul cumpărat, cu puţin timp în urmă, s-a defectat”, mai adaugă Răducan.

(A.A.)