MCSI lansează apelul de proiecte pentru operaţiunea 3.2.1 „Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale anunţă lansarea apelului de proiecte pentru operaţiunea 3.2.1 „Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar” din cadrul Domeniului Major de Intervenţie 2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice”, Axa III „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”.

Obiectivul specific al acestei operaţiuni este de a pune la dispoziţie serviciile administrative prin mijloace electronice, respectiv de a crea beneficii atât pentru utilizatori (cetăţeni şi mediul de afaceri), cât şi pentru administraţia publică. Ghidul solicitantului a fost publicat în variantă finală, la adresa www.fonduri.mcsi.ro, Secţiunea Ghidurile Solicitantului / Apeluri deschise. Acesta detaliază criteriile specifice care trebuie îndeplinite de potenţialii beneficiari şi proiectele acestora, regulile de finanţare, circuitul proiectului, modalitatea de selecţie a proiectelor, procesul de contractare şi implementare, precum şi drepturile şi obligaţiile beneficiarilor.

Suma totală alocată acestui apel de proiecte este de 142 milioane lei, din care aproximativ 116 milioane lei FEDR şi 26 milioane lei de la bugetul de stat. Suma maximă cu care poate fi finanţat un proiect ajunge la 21.500.000 lei la nivel naţional şi respectiv 5.500.000 lei la nivel local. Rata de cofinanţare este de 100% pentru ordonatorii de credite finanţaţi integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor pentru şomaj, după caz, şi 98% pentru celelalte categorii de solicitanţi eligibili.  Înregistrarea proiectelor se va realiza on-line în mod continuu, începând cu data de 9 septembrie 2009 ora 9.00. Termenul-limită de înregistrare a proiectelor este 26 octombrie 2009, ora 16.30. Înregistrarea on-line se realizează la adresa de Internet: www.fonduri.mcsi.ro. În termen de maxim 5 zile lucrătoare după înregistrarea on-line, solicitanţii trebuie să depună dosarul la sediul MCSI cu respectarea detaliilor cuprinse în ghidul solicitantului.

Sursa: MCTI

Armonizarea pieţei europene de armament ar putea întârzia şi din cauza României

În timp ce UE încearcă să realizeze o piaţă de armament uniformizată prin Codul de Conduită pentru Achiziţii Militare, România este singurul stat membru al UE şi al Agenţiei Europene pentru Apărare care a refuzat să semneze Codul de Conduită pentru Achiziţii Militare, scria joi dimineaţă Cotidianul, citat de RFI. Codul de Conduită pus în practică de Agenţia Europeană a Apărării are drept scop crearea unei pieţe europene de armament uniformizate. El nu prevede o implementare obligatorie în statele membre ale Agenţiei pentru Apărare. Ideea se înscrie în ambiţia mai vasta a europenilor de a-şi crea propria apărare, care să nu depindă de structurile NATO, dar armele nucleare, chimice şi bacteriologice nu sunt cuprinse aici, transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan.

Codul de Conduită nu prevede o implementare obligatorie în statele membre ale Agenţiei pentru Apărare. El îşi propune stabilirea transparenţei în tranzacţiile militare care - datorită naturii lor sensibile - nu sunt reglementate de Tratatele comunitare.

Odată ratificat, însă, acest cod înlocuieşte legile naţionale şi practicile comunitare devin mai importante decât cele naţionale. De aceea, nici codului de Conduită amintit nu i s-a dat o dimensiune legală, iar un stat membru al Agenţiei pentru Apărare poate refuza sau amâna implementarea acestuia, protejând astfel piaţa sa internă şi practicile naţionale. Rezultatul este însă că armonizarea pieţei de armament poate întârzia să se realizeze din acest motiv, dacă fiecare stat membru produce sau achiziţionează echipamente diferite. Până acum, din 28 de state membre ale Agenţiei de Apărare, 26 au aplicat codul de conduită, Norvegia l-a refuzat din motive de securitate, iar România a lăsat să se înţeleagă că-l va putea aplica mai târziu. Noua Directivă 2009/81/EC privind achiziţiile publice de apărare şi de securitate a intrat în vigoare la data de 21 august 2009. Oficialii Comisiei Europene consideră că principiile Pieţei Interne vor fi, în sfârşit, aplicate  şi în acest sector, care a fost în mod tradiţional exclus din legea comunitară a achiziţiilor publice, fiind supus interpretărilor Art. 296 al Tratatului CE. Acest lucru va duce inevitabil la o deschidere şi o transparenţă mult mai mare, atât pentru industriile din domeniu, care vor avea un acces mai mare la noile pieţe, cât şi pentru potenţiali beneficiari, care vor cunoaşte adevărata valoare a produselor şi serviciilor achiziţionate (arme, muniţii şi material de război). Printre noile reguli se numără şi modalităţile şi procedurile de negociere a contractelor, statutul informaţiilor clasificate, reguli specifice pentru contractele de cercetare şi dezvoltare şi regulile de subcontractare.

Surse: CE, DAE

Marile teme politice ale toamnei la Parlamentul European

Până la sfârşitul anului, noii deputaţi europeni se vor reuni în plen în cadrul a şase perioade de sesiune. Pe ordinea de zi a şedinţelor se numără votul asupra candidaturii lui José Manuel Barroso la preşedinţia Comisiei Europene şi votul asupra întregului colegiu. Eurodeputaţii îşi vor mai concentra atenţia asupra noului referendum din Irlanda privind Tratatul de la Lisabona şi asupra reuniunii la nivel înalt de la Copenhaga privind protejarea mediului înconjurător.

Pe 2 octombrie, în Irlanda va avea loc un nou referendum privind Tratatul de la Lisabona. Votul irlandezilor este crucial pentru intrarea în vigoare a tratatului. În cazul în care irlandezii spun „da” la referendum, Tratatul ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2010. În această situaţie, preşedinţia suedeză a UE va avea greaua sarcină de a obţine un consens între statele membre pentru nominalizarea preşedintelui UE şi a Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate - două noi posturi create de Tratatul de la Lisabona.

Votarea noului preşedinte al Comisiei şi intervievarea comisarilor-desemnaţi

Înainte să îşi preia postul de preşedinte al Comisiei Europene pentru următorul mandat, José Manuel Barroso are nevoie de aprobarea deputaţilor europeni. În cazul în care este reales, domnul Barroso va avea sarcina de a aloca portofolii comisarilor desemnaţi de statele membre UE. Deputaţii europeni au un cuvânt de spus şi asupra comisarilor europeni. După „examinarea” acestora în audieri organizate la nivelul comisiilor parlamentare, deputaţii vor vota în plen asupra întregului colegiu. Audierile comisarilor desemnaţi pentru noul mandat vor avea loc probabil în octombrie şi noiembrie.

Copenhaga: un acord privind reducerea emisiilor

Lideri internaţionali şi mii de oficialităţi se vor reuni la Copenhaga între 7 şi 18 decembrie pentru a participa la Conferinţa ONU privind schimbarea climatică. Un rezultat pozitiv este posibil doar dacă SUA şi China - care emit cel mai mult bioxid de carbon din lume - vor aproba elementele de bază ale noului acord. În momentul de faţă cele două negociază propriile poziţii. Între timp, Uniunea Europeană a adoptat noi legi privind combaterea schimbării climatice, care au ca obiectiv reducerea emisiilor de CO2 cu 20%, creşterea eficienţei energetice cu 20% şi folosirea surselor de energie regenerabile în proporţie de 20% din totalul de energie - până în 2020.

Reforma politicii UE în domeniul azilului

Sursa: PE