Povestea satului Găleşoaia,
la Muzeul din Sibiu

Fostul sat de olari din judeţul Gorj, Găleşoaia, va fi adus în centrul atenţiei printr-o expoziţie organizată la Muzeul Astra din Sibiu. Evenimentul cultural „Găleşoaia: lumea veche vs. lumea nouă” surprinde povestea locului ce a fost, preţ de zeci de ani, nucleul olăritului gorjenesc prezentată atât din perspectiva sătenilor, cât şi prin intermediul obiectivelor de patrimoniu ce sălăşluiesc în muzeul din Sibiu. Potrivit organizatorilor, cât şi a titlului pe care îl poartă acest eveniment cultural, expoziţia va surprinde o lume în schimbare, un sat ale cărei valori se vor regăsi doar în Dumbrava Sibiului sau în unele iniţiative culturale.

„Este povestea unei treceri, de la un echilibru existenţial ce dura de secole, la modificarea decisivă provocată de resursele de cărbune. Un sat rătăcit undeva, între dealuri, devine istorie, iar memoria locului se fragmentează, odată cu răspândirea localnicilor prin toată ţara”, precizează Ovidiu Baron, reprezentantul Muzeului Astra din Sibiu. În patrimoniul muzeului din Sibiu au intrat, în decursul anilor, două case şi o moară din Găleşoaia.

Vatra olăritului din Gorj va fi surprinsă astfel în vremurile sale bune, când tradiţiile erau încă active şi în lumea nouă, în care au mai rămas doar amintirile. „În lumea veche, toate tradiţiile sunt active, oamenii simt că locul lor este acolo, în spaţiul pe care l-au luat în stăpânire încă de la naştere şi de care se bucură în fiecare zi”, spune Ovidiu Baron. În această lume echilibrată, comunitatea este unită şi duce mai departe meşteşugurile transmise de părinţi şi bunici. În acest sat, principalele preocupări ale oamenilor erau olăritul şi agricultura, de pe urma cărora îşi câştigau existenţa. Pentru a-şi vinde produsele, olarii călătoreau în alte sate sau regiuni ale ţării.
„Satul este bine păzit de dealuri înalte, acoperite de păduri. Livezile sunt bogate, iar lunca le oferă toate produsele agricole de care au nevoie”, mai afirmă Ovidiu Baron. La polul opus se află lumea nouă, o lume care prezintă destrămarea întregii comunităţi, ceea ce a mai rămas din Găleşoaia. „Este un şanţ uriaş care a înghiţit toată istoria locului. Au dispărut casele, fântânile, şcoala, pădurea, livezile, atelierele olarilor…”, constată reprezentanţii muzeului din Sibiu.

Principala cauză a acestei destrămări, mineritul, a împrăştiat oamenii locului în toate colţurile ţării. În timp ce unii s-au bucurat că vor căpăta în schimbul terenului pe care îl deţineau în Găleşoaia o sumă de bani, alţii îşi doresc acum să mai salveze ceea ce a mai rămas din sat. „Degeaba. Găleşoaia dispare, dealurile devin câmpie, o maşinărie uriaşă distruge tot ce-i iese în cale, în căutarea unui filon de cărbune pentru care cineva a crezut că merita să schimbe istoria locului”, concluzionează muzeografii din Dumbravă.

(A.A.)

Cad posturile inspectorilor şcolari

Posturile inspectorilor din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Gorj sunt clătinate de un val de disponibilizări. După ce în urmă cu o lună, printr-o adresă primită la nivelul IŞJ Gorj, se anunţa că nu mai puţin de 340 de norme didactice trebuie desfiinţate, acum a venit rândul inspectorilor să intre în febra restructurărilor. Din totalul de 44 de norme ocupate la nivelul acestei instituţii vor rămâne doar 35.

Potrivit reprezentanţilor IŞJ Gorj, respectiva instituţie de învăţământ se află la ora actuală în reorganizare. Astfel, dacă până acum funcţionau 44 de inspectori în cadrul acestei instituţii de învăţământ, până la începutul anului şcolar vor rămâne doar 35. „Reorganizarea înseamnă că nici un  inspector nu mai este sigur de poziţia pe care o ocupă, existând posibilitatea ca unii să dispară definitiv”, anunţă Vasile Antonie, inspector şcolar general adjunct în  cadrul IŞJ Gorj. Pentru a reduce normele, conducerea inspectoratului a renunţat la posturile care erau vacante şi au înjumătăţit norme. Cu toate acestea, aceştia nu exclud posibilitatea ca unii inspectori să rămână fără posturile ocupate.

„Unele posturi erau vacante şi am renunţat la ele, iar altele erau cumul cu pensia şi le-am redus. De asemenea, am refăcut organigrama la nivelul inspecţiei şcolare. Unele norme au fost înjumătăţite, aşa cum este în cazul biologiei şi istoriei”, spune Vasile Antonie. Chiar dacă unii vor rămâne fără o parte din salariile de inspector sau chiar fără actualul loc de muncă, aceştia au posibilitatea să se întoarcă pe vechea catedră rezervată de la şcoală, acolo unde sunt titulari. Reorganizarea nu îi sperie pe cei care conduc la ora actuală instituţia, dat fiind faptul că în perioada 2001-2005 în cadrul IŞJ Gorj existau doar 32 de norme, cu 12 mai puţine decât în prezent. „Prin propunerile adresate Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării am încercat ca inspectoratul să devină funcţional. Acum aşteptăm ca reprezentanţii de la minister să aprobe noua organigramă pe care le-am înaintat-o”, concluziona Vasile Antonie.

(A.A.)

Femeile rome, integrate pe piaţa muncii

Accesul femeilor rome pe piaţa muncii va fi facilitat prin intermediul unui proiect încheiat între autorităţile locale din Târgu Jiu şi cele din Reşiţa. Pentru implementarea acestui proiect, contribuţia Primăriei Târgu Jiu se ridică la peste 21.000 lei, cel mandatat pentru semnarea acordului de parteneriat fiind primarul municipiului Florin Cârciumaru. Prin acest proiect, aproximativ 220 de femei de etnie rromă, din judeţul Gorj, vor primi sprijin economic, social şi educaţional. La nivelul fiecărei localităţi incluse în program se va realiza câte un Centru de Incluziune socială, iar pentru municipiul Târgu Jiu se va organiza o echipă formată din şapte persoane.

Beneficiarii vor fi repartizaţi în trei grupuri ţintă din care vor face parte mediatorii sociali, femeile rome şi managerii de firme. Grupul predominant este cel al femeilor de etnie romă cu vârsta cuprinsă între 18 şi 46 de ani care nu au o calificare sau a căror calificare nu are căutare pe piaţa muncii. La nivelul municipiului Târgu Jiu au fost identificate 120 de persoane pentru care se vor organiza cursuri de calificare-recalificare, stagii de practică şi de servicii specializate de consilier. De asemenea, acestea vor avea şansa să participe la campanii de informare sau la târguri de muncă. Suma alocată pentru Centrul de Incluziune Târgu Jiu este de 575.000 lei, din care 41.500 lei vor fi destinaţi amenajării şi dotării, iar 533.500 lei pentru cheltuieli de personal şi pentru oferirea unor burse de sprijin.

(A.A.)

Programul ,,Primul siloz”, eşec total la Gorj

În judeţul Gorj, nici o firmă nu a intrat în programul demarat de Guvern şi care poartă numele de ,,Primul siloz”. Potrivit directorului Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Gorj, Petrică Valeriu, până acum au venit doar câteva persoane să întrebe de modul în care se poate intra în acest program şi care sunt condiţiile. ,,Până în momentul de faţă, totul a rămas la stadiul de întrebări şi cred că acest lucru se datorează faptului că pentru a putea intra în acest program trebuie îndeplinite o serie de condiţii, care sunt destul de drastice. Acum avut discuţii cu câteva persoane, dar doar atât. Pentru a nu fi nevoiţi să îşi vândă cerealele imediat după recoltare, la preţuri foarte mici, agricultorii vor putea să-şi depoziteze producţia în silozuri autorizate de stat. Vor primi în schimb certificate de depozit, cu care vor obţine de la bănci împrumuturi garantate de stat. În acest fel vor putea aştepta să vândă recolta după câteva luni, când preţul cerealelor creşte cu aproximativ 30 la sută. În noul sistem, grâul depozitat în silozuri va fi vândut cu factură, iar statul va încasa TVA-ul” a precizat Valeriu Petrică. Acesta a mai adăugat că pentru a intra în acest program firmele trebuie să îndeplinească o serie de condiţii ca: depozitele în care vor fi păstrate cerealele trebuie să aibă instalaţii de uscare, să aibă o anumită suprafaţă care este impusă de către Uniunea Europeană, pentru că este vorba de păstrarea cerealelor ce urmează a fi destinate consumului aceste depozite trebuie să deţină laboratoare de analize medicale.

Producţie mulţumitoare

Directorul DADR Gorj, Valeriu Petrică, a declarat că în acest an producţia de grâu este una mulţumitoare şi acoperă o mare parte din necesarul pentru panificaţie. ,,Având în vedere condiţiile neprielnice pe care le-am avut într-o anumită perioadă a acestui an, când am întâmpinat ba secetă, ba prea multe ploi , cantitatea este destul de mulţumitoare. În medie, la un hectar au fost obţinute cantităţi de 2800 de kilograme. În unele părţi ale judeţului, producţia a fost şi mai bună fiind obţinute circa 3500 de kilograme de cereale la hectar” a concluzionat Petrică Valeriu.

(I.B.)