Accidentele rutiere - o „epidemie tăcută”
O „epidemie tăcută” şi violentă, dar adesea neglijată, afectează ţările din fosta Uniune Sovietică, Balcani, Ţările Baltice, Europa Centrală şi Turcia. Accidentele rutiere cu răniţi şi morţi afectează indivizi, dar adesea impactul resimţit colectiv de societate rămâne invizibil, neexprimat şi neglijat. Totuşi, în aceste ţări, accidentele rutiere mortale au atins proporţii epidemice, mai ales în ultimul deceniu, iar probabilitatea morţii unei persoane într-un accident rutier este de două până la trei ori mai mare decât în ţările din Europa de Vest, scrie Philippe Le Houéroum, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.
Rănile cauzate de accidente rutiere se număra deja printre primele 10 cauze ale mortalităţii în ţările din Europa şi Asia Centrală, arată raportul recent al Băncii Mondiale, „Confruntarea cu «moartea pe roţi»: cum să facem mai sigure drumurile din Europa şi Asia Centrală”. Circa 80.000 de persoane au murit în 2007 în urma rănilor căpătate în accidente rutiere, aproape dublu faţă de Europa de Vest (n.r. 2712 în România, cf. BM). Ţări precum Kazahstanul, Rusia, Lituania şi Ucraina au rate ale mortalităţii de peste 20 la 100.000 de persoane, comparativ cu mai puţin de 5 la 100.000 de persoane în mai multe ţări ale Uniunii Europene. Rate mari ale mortalităţii (de două-trei ori mai ridicate ca în Europa de Vest) sunt constatate şi în Muntenegru, Letonia, Georgia, Bielorusia, Slovacia, Polonia, Armenia, Turcia şi Bulgaria. Şi, la fiecare deces, mult mai multe persoane sunt internate în spital sau au răni care necesită îngrijire medicală (aproape 820.000 de persoane numai în 2007). Aşadar, ce se poate face pentru a stopa această „epidemie tăcută”?
Bunele practici la nivel internaţional arată că, pentru reducerea „morţii pe roţi”, ţările trebuie să adopte un „sistem de siguranţă” complex care să fie implementat sistematic şi cu consecvenţă pe o perioada de 20-30 de ani. Nu doar pierderile de vieţi omeneşti ar trebui să preocupe autorităţile decizionale din Europa şi Asia Centrala – ci şi costurile economice de asemenea mari.
Accidentele mortale şi infirmităţile subminează dezvoltarea capitalului uman care este esenţial pentru bunăstarea economică şi socială durabilă pe termen lung. „Epidemia tăcută” are efecte deosebit de negative asupra populaţiei în vârstă de 15-44 de ani, adică populaţia activă, aflată în floarea vârstei. Rănile cauzate de accidentele rutiere sunt deja cauza principală a mortalităţii în rândul copiilor, adolescenţilor şi adulţilor tineri cu vârste între 5-29 de ani, şi a treia cauză majoră a celor cu vârste între 30-44 de ani. „Şofatul neatent” din cauza utilizării telefoanelor mobile şi a scrierii de mesaje în timpul mersului au ca rezultat tot mai multe accidente rutiere, care îi afectează mai ales pe şoferii tineri.
Costul economic estimat al deceselor şi vătămărilor provocate de accidentele rutiere în ţările din Europa şi Asia Centrală se estimează că depăşeşte 1,5 la sută din PIB pe an. Costurile anuale cele mai mari sunt înregistrate în Rusia (34 miliarde USD), Turcia (14 miliarde USD), Polonia (10 miliarde USD) şi Ucraina (5 miliarde USD). (În România, costurile sunt estimate la 4,1 miliarde de dolari anual). Impactul vătămărilor provocate în rândul pietonilor este şi el mare, pentru că cele mai multe măsuri de siguranţă s-au axat în mod tradiţional pe protecţia pasagerilor aflaţi în vehicule, şi nu a pietonilor. Cei mai vulnerabili pietoni sunt copiii şi bătrânii.
La proasta siguranţă a circulaţiei rutiere din ţările din Europa şi Asia Centrală îşi aduc contribuţia şi slaba capacitate de administrare a siguranţei rutiere, şoselele deteriorate, creşterea exponenţială a numărului de vehicule (de obicei la mâna a doua) din ultimul deceniu, comportamentul în trafic al şoferilor şi neaplicarea legilor şi a reglementarilor de siguranţă a circulaţiei. Consumul excesiv de alcool - sindromul „şofatului sub influenţa alcoolului” - este un alt factor cu contribuţie majoră.
Transportul rutier este esenţial pentru dezvoltare, deoarece facilitează deplasarea oamenilor, a bunurilor şi a serviciilor, sporeşte oportunităţile de angajare a forţei de muncă şi îmbunătăţeşte accesul la servicii esenţiale. Cele mai multe ţări din regiune au investit foarte mult în ultimul deceniu pentru îmbunătăţirea reţelei lor de transport rutier. Din nefericire, epidemia tăcută a „morţii pe roţi” continuă să reducă beneficiile acestor investiţii şi sunt necesare eforturi hotărâte pentru redresarea acestei tendinţe.
De ce avem nevoie pentru a face drumurile mai sigure?
Fundamentale sunt sprijinul politic la nivel înalt şi finanţarea şi consolidarea sistemului de management al siguranţei rutiere, inclusiv coordonarea atentă a acţiunilor de către o agenţie principală care să implice diverse ministere (transport, sănătate, interne), comunitatea de afaceri şi ONGurile în care tind să se disperseze responsabilităţile legate de siguranţa rutieră. Accentul trebuie pus pe următoarele aspecte cheie:
- managementul instituţional consolidat al siguranţei rutiere, inclusiv coordonarea, finanţarea durabilă şi monitorizarea şi evaluarea
- îmbunătăţiri ale infrastructurii rutiere de la planificare, proiectare, operare, până la utilizare
- legi mai bune referitoare la siguranţa rutieră, standarde şi reguli pentru intrarea şi ieşirea vehiculelor şi a utilizatorilor de drumuri, şi punerea lor în aplicare
- campanii de educare a publicului în vederea schimbării comportamentului riscant
- servicii medicale de urgenţă bine organizate
Beneficii rapide se pot obţine de obicei prin aplicarea hotărâtă a bunelor practici de inginerie care îmbunătăţesc proiectarea drumurilor şi fac drumurile mai sigure, precum un control mai bun al intersecţiilor, barierele anti-impact, semnele rutiere, marcajele, trecerile de pietoni şi întreţinerea drumurilor; punerea în aplicare a legilor şi standardelor care reglementează purtarea centurii de siguranţă, şofatul sub influenta alcoolului, neatenţia la volan, si buna instruire a soferilor si înmatricularea vehiculelor şi introducerea de tehnologii noi cum ar fi controlul automatizat al vitezei. Consolidarea serviciilor de asistenţă medicală post-accidente poate contribui la prevenirea deceselor şi a vătămărilor grave.
Multe ţări din Europa şi Asia Centrală deţin deja structuri şi procese pentru obţinerea acestor beneficii rapide şi încep reducerea „morţii pe roţi”. Cele mai multe dintre acestea au o agenţie principală care coordonează răspunsul la nivel naţional finanţat din bugetul naţional şi strategii pentru siguranţa drumurilor cu obiective măsurabile, ca şi legi şi reglementari corespunzătoare. În anumite ţări, măsurile de calmare a traficului, precum pragurile din cauciuc pentru reducerea vitezei, au dus la scăderea numărului de accidente rutiere, în special a accidentelor cu pietoni, în timp ce în alte ţări verificarea aleatorie cu fiola pentru depistarea şoferilor beţi şi utilizarea obligatorie a centurii de siguranţă s-au dovedit a fi măsuri eficace. Alte măsuri legale, cum ar fi suspendarea sau retragerea permisului de conducere, contribuie la ţinerea sub control a vitezei. Guvernele din regiune fac eforturi importante pentru a îmbunătăţi serviciile medicale de urgenţă în coridoarele rutiere cheie din ţară pentru a preveni decesele şi infirmităţile permanente după un accident rutier.
Cu toate acestea, în ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani în unele ţări, inclusiv în ţări care acum fac parte din Uniunea Europeană, ţările din regiunea Europei şi Asiei Centrale continuă să aibă una dintre cele mai slabe performanţe din lume în domeniul siguranţei rutiere. Banca Mondială, în parteneriat cu alte agenţii precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Comisia pentru Siguranţă Rutieră Globală, şi cu alte bănci de dezvoltare multilaterală, sunt gata să ofere asistenţă tehnică şi financiară pentru a contribui la implementarea recent adoptatului „Deceniu ONU de acţiune pentru siguranţa rutieră". Acum este momentul să acţionăm, deoarece mii de vieţi sunt în joc.
Philippe Le Houérou este Vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.
Sursa: CE, Banca Mondială | 23/03/2010 | 893 afisari
