Subiectul unei bătălii dure între instituţiile UE:
Concediu de maternitate obligatoriu de 20 de săptămâni plătite integral
Comisia pentru drepturile femeilor şi egalitate de şanse a Parlamentului European a votat marţi un aviz introdus de eurodeputatul român Rovana Plumb care prevede extinderea concediului de maternitate obligatoriu de la 14 la 20 de săptămâni, plătite integral, indemnizaţia fiind 100% din ultimul salariu sau salariul mediu lunar. Parlamentul European pare hotărât să meargă pe acesta variantă, drumul este însă lung până la adoptarea acestor decizii şi, mai apoi, impunerea lor statelor membre ale UE.
După ce o decizie pe aceasta temă a fost tergiversată de anul trecut, iată ca ea reuşeşte să avanseze în Parlamentul European unde, prin diferite concesii între grupurile politice, s-a ajuns la o formulă adoptată în două comisii: cea pentru drepturile femeilor şi egalitatea de şanse - FEMM (marţi) şi cea pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale - EMPL (in ianuarie).
Din comisii, raportul privind „introducerea de măsuri menite să încurajeze îmbunătăţirea securităţii şi a sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează”, aşa cum este titulatura oficială, a ieşit cu câteva câştiguri pentru proaspetele mămici, însă mai sunt multe etape procedurale de urmat până când se poate vorbi despre o decizie finală, care va fi impusa statelor membre şi, prin urmare, care va avea consecinţe pentru femeile care devin mame. Iată principalele prevederi:
• extinderea concediului de maternitate de la 14 la 20 de săptămâni (propunerea Comisiei Europene este de 18 săptămâni, la fel ca şi cea a EMPL)
• concediul de maternitate plătit integral, indemnizaţia fiind de 100% din ultimul salariu lunar sau din salariul mediu lunar (Comisia Europeană a introdus în propunerea sa principiul plăţii integrale a salariului, dar nu l-a făcut obligatoriu, specificând însă ca nivelul indemnizaţiei nu poate fi mai mic decât cel al concediului medical)
• tăticii vor avea drept la un concediu de paternitate de cel puţin două săptămâni, chiar dacă mama este în concediul de maternitate - grupurile politice din PE nu sunt de acord cu aceasta prevedere, în special o parte a grupului liberalilor, aşa că ea rămâne să mai fie negociată; oricum Comisia se ocupă de o directivă privind concediul parental
• femeile însărcinate nu pot fi concediate în timpul sarcinii şi 12 luni după terminarea concediului de maternitate
• femeile însărcinate nu pot fi obligate să muncească peste program în perioada de 3 luni înainte de naştere şi 12 luni după naştere
• prevederile concediului de maternitate se aplică tuturor categoriilor de angajaţi, inclusiv persoanelor fizice autorizate
• luarea concediului de maternitate nu trebuie să afecteze schema de pensie
• angajatorii trebuie să ia în considerare cererile lucrătorilor în ceea ce priveşte transferul de la munca „full time” la „part time” în primele 12 luni de după naştere
• legislaţia se aplică şi în cazul părinţilor care adoptă un copil mai mic de 12 luni
„În cazul naşterii premature a unui copil, a unui copil spitalizat la naştere, a unui copil cu dizabilităţi sau a unei naşteri multiple, statele membre trebuie să garanteze un concediu suplimentar, plătit integral. În cazul naşterilor multiple, perioada concediului de maternitate va creste cu 1 lună pentru fiecare copil. De asemenea, perioada concediului de maternitate poate fi extinsă cu cel puţin opt săptămâni în cazul naşterii unui copil cu dizabilităţi. Concediul maternal adiţional trebuie să fie asigurat inclusiv mamelor cu dizabilităţi”, a precizat Rovana Plumb, eurodeputatul român care a introdus avizul care prevede durata concediului de maternitate.
Ani de aşteptare
Rovana Plumb a spus pentru HotNews.ro că există două opţiuni în privinţa următoarei etape a procedurii: fie raportul intră la votul în plen, la minisesiunea de la Bruxelles, din 11 martie, fie merge la o negociere cu Consiliul şi Comisia. Eurodeputatul român a spus că preferă prima variantă, întrucât este mai logic să existe o poziţie adoptată a Parlamentului, după care ea să intre în negocieri cu Consiliul. Varianta ieşită din negocieri este trimisă Comisiei, unde devine directivă şi apoi ea urmează să fie transpusă de statele membre în doi ani de zile.
Bătălie dură
Lupta se va duce însă în negocierile cu Consiliul, adică statele membre. Deja exista diferite opinii - atât din partea unor guverne, cât şi a unor asociaţii profesionale, patronale - care nu vad cu ochi buni nici durata concediului şi cu atât mai puţin cuantumul indemnizaţiei. Argumentul suprem îl reprezintă criza economică şi faptul că astfel de măsuri ar putea fi o povară pentru afacerile mici.
Potrivit Euractiv.com, Camera de Comerţ Britanică a avertizat că legislaţia privind concediul de maternitate trebuie să asigure condiţii minime la standarde europene pentru femeile însărcinate sau proaspetele mămici, nu să fie o povară pentru mediul de business într-o perioadă de criză economică.
Guvernul britanic a spus, la rândul său, că aceste măsuri nu ar face decât să crească cheltuielile bugetare cu 2 miliarde de lire şi că legislaţia europeană, dacă va fi adoptată în aceasta formă, va strica echilibrul pe care a reuşit să îl obţină legislaţia britanică. Potrivit acesteia, femeile britanice au dreptul la un an de concediu de maternitate, din care şase săptămâni sunt plătite cu 90% din salariu, iar 33 de săptămâni cu 123 de lire pe săptămână. Restul perioadei fiind fără plată.
O asociaţie a patronatelor IMM-urilor la nivel european a argumentat şi ea împotriva unor astfel de măsuri, arătând că afacerilor mici le va fi greu să suporte costurile ei într-o vreme de declin economic.
Sursa: Euractiv | 02/03/2010 | 1119 afisari
