Raport ONU: Investiţiile străine directe încep să îşi revină
Raportul Mondial al Investiţiilor publicat anual de Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), concluzionează că scăderea fluxului de investiţii străine directe la nivel global a început să se stabilizeze, încă din a doua jumătate a lui 2009. În România şi în regiune este, de asemenea, valabilă această tendinţă de revenire. Tema raportului din acest an este legată de investiţiile verzi, văzute mai ales ca un efort pe care trebuie să îl facă marile corporaţii.
Scăderea fluxului de investiţii străine directe (ISD) la nivel global a început să se stabilizeze în cea de-a doua jumătate a anului 2009. Acestei perioade i-a urmat o revigorare modestă în prima jumătate a lui 2010, dând naştere unor aşteptări moderate, dar optimiste, cu privire la viitorul ISD pe termen scurt.
Pe termen lung se preconizează ca fluxurile de ISD vor lua avânt. Intrările globale de capital sunt aşteptate să crească la peste 1 200 de miliarde USD in 2010, urmând să atingă 1 300 – 1 500 miliarde USD în 2011, iar în 2012 să se îndrepte spre un total de 1 600 – 2 000 miliarde USD. Aceste estimări sunt umbrite de existenţa a numeroase riscuri şi incertitudini, dintre care cea mai importantă este fragilitatea revigorării economiei mondiale.
Revenirea actuală a ISD are loc după o scădere drastică pe plan mondial a fluxurilor ISD în anul 2009. După un declin de 16% în 2008, intrările globale de ISD au scăzut cu încă 37%, până la valoarea de 1 114 miliarde USD, în timp ce ieşirile au scăzut cu aproape 43%, la 1 101 miliarde USD.
Există unele schimbări majore în tendinţele de ansamblu ale ISD, care au precedat criza mondială, şi care, cel mai probabil, vor lua avânt pe termen mediu şi lung. În primul rând, ponderea relativă a economiilor în curs de dezvoltare şi în proces de tranziţie, atât ca ţări de destinaţie, cât şi ca surse ale ISD globale, este aşteptată să îşi continue creşterea. Aceste economii, care au absorbit aproape jumătate din intrările de ISD în anul 2009, sunt cele care conduc revenirea generală a ISD. În al doilea rând, sunt puţine şanse ca scăderea continua a fluxurilor de investiţii în sectorul productiv, strâns legat de cel al serviciilor şi de sectorul primar, să fie una reversibilă. În al treilea rând, în ciuda impactului important asupra ISD, criza nu a încetinit fenomenul în creştere de internaţionalizare a producţiei.
Investiţiile străine directe: în curs de revenire
Toate componentele fluxului de ISD - investiţiile de capital, împrumuturile intra-companii şi profitul reinvestit - s-au contractat în 2009. Valorile scăzute ale fuziunilor şi achiziţiilor transfrontaliere, precum şi profiturile diminuate ale filialelor străine, au avut un efect puternic asupra investiţiilor de capital şi a profitului reinvestit. Creşterea profiturilor companiilor a reprezentat, totuşi, în cea de-a doua jumătate a lui 2009, un suport pentru o revenire modestă a valorii profitului reinvestit. ISD au demonstrat un dinamism reînnoit în primul trimestru al anului 2010. Fuziunile şi achiziţiile transfrontaliere - încă diminuate, în valoare de 250 miliarde USD în 2009 - au crescut cu 36% în primele 5 luni ale lui 2010, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
România
România a atras, în 2009, 6,3 miliarde de dolari în investiţii străine, mai puţin de jumătate faţă de anul 2008 şi comparabil cu nivelul anilor 2004 şi 2005. România a avut cea mai bună performanţă din regiune după Polonia, în care au intrat 11,3 miliarde de dolari anul trecut.
România se află pe locul 47 într-un clasament al performanţei atragerii de investiţii străine, în urma Bulgariei, Croaţiei şi Ucrainei, dar înaintea celorlalte ţări din regiune.
În întreaga Uniune Europeană au fost înregistrate investiţii străine de 361,9 miliarde de dolari, în scădere accentuată faţă de 2007 şi 2008. Franţa şi Marea Britanie au fost cele mai mari beneficiare ale acestor fluxuri.
Sorin Vasilescu de la Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine spune că, pentru Romania, în 2010 exista un trend de recuperare, astfel încât la sfârşitul anului spera să se ajungă la acelaşi nivel de investiţii străine ca şi anul trecut. În acelaşi timp, Doina Ciomag, director executiv la Consiliul Investitorilor Străini, spune că „nivelul de anul trecut al investiţiilor străine nu va fi realizat în 2010.” Ea argumentează că economia românească nu şi-a revenit, urmând, cel mai probabil, să avem creştere economică negativă la sfârşitul anului.
Vasilescu a spus că în primele cinci luni ale anului au fost înregistrate investiţii străine în România în valoare de 1,4 miliarde de euro.
În timp ce Vasilescu spune că România ca destinaţie pentru investiţii are avantaje competitive faţă de regiune, precum forţa de muncă ieftină, impozitarea scăzută şi posibilitatea de a obţine ajutoare de stat, Ciomag spune ca forţa de muncă nu este chiar ieftină: salariile sunt intr-adevăr mici, dar costul plătit de angajator, care include şi taxele pentru angajaţi, nu este mic.
Raul Pop, director executiv la Asociaţia Recolamp, a spus că politicile publice din România nu se concentrează pe atragerea de investitori: „Nu percep investiţiile ca fiind o prioritate în agenda publică.”
Performanţa regională inegală a ISD
După 8 ani cu o tendinţă ascendentă, intrările de ISD către Sud-Estul Europei şi Comunitatea Statelor Independente (CSI) au scăzut la 69.9 miliarde de dolari, un declin de 43% faţă de anul 2008. Intrările de ISD din ambele subregiuni au scăzut în 2009, deşi fluxurile din Sud-Estul Europei au fost mai puţin afectate decât cele din CSI.
Nivelul de ISD în cazul industriei bancare din Sud-Estul Europei a cunoscut o continuă creştere din primii ani ai începutului de mileniu, alimentate de restructurări substanţiale şi de privatizare. Drept rezultat, la sfârşitul anului 2008, 90% din activele băncilor erau deţinute de entităţi străine. Băncile străine au jucat un rol pozitiv în regiune în timpul crizei financiare globale. Recenta criză economică din Grecia a renăscut preocupările cu privire la faptul că prezenţa masivă a băncilor străine ar putea atrage un risc general în regiune.
Anatomia scăderii
Scăderea bruscă a fuziunilor şi achiziţiilor transfrontaliere este cea care a provocat cea mai mare parte a declinului ISD în 2009.
ISD au scăzut în toate cele trei sectoare - sectorul primar, sectorul productiv şi sectorul serviciilor. Industriile ciclice precum cea a automobilelor şi cea chimică nu au fost singurele care au avut de suferit. Acele industrii care păreau iniţial rezistente în faţa crizei, precum industria farmaceutică şi cea alimentară, au fost de asemenea lovite în 2009. Doar câteva sectoare au reuşit să atragă în 2009 mai multe ISD decât în 2008 şi anume sectorul energetic, cel al distribuţiei apei şi a gazului, precum şi cel al echipamentelor electronice, construcţiilor si telecomunicaţiilor.
Dintre toate, ISD în sectorul productiv au fost cele mai grav afectate, înregistrând o scădere de 77% în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor faţă de 2008.
Internaţionalizarea firmelor continuă
În ciuda impactului sau asupra fluxului de ISD, criza globală nu a stopat procesul în expansiune de internaţionalizare a producţiei. Reducerea vânzărilor şi a profiturilor în cazul filialelor străine ale corporaţiilor transnaţionale în 2008 şi 2009 a fost mai mica decât contractarea generală a economiei mondiale. Ca urmare, ponderea filialelor străine în PIB-ul global a atins un maxim istoric de 11%. Numărul angajaţilor străini ai corporaţiilor transnaţionale a crescut uşor în 2009, atingând 80 de milioane de lucrători. Creşterea economiilor în curs de dezvoltare şi tranziţie este vizibilă în tiparele internaţionale actuale ale producţiei. Aceste economii sunt acum gazda majorităţii forţei de muncă a filialelor străine. În plus, acestea au reprezentat, în 2008, 28% din cele 82 000 de corporaţii transnaţionale la nivel global, în creştere cu 2% faţă de anul 2006. Acest procent este cu atât mai semnificativ în comparaţie cu ponderea de numai 2% pe care acestea o deţineau în 1992, fapt care arată creşterea importanţei lor ca state şi economii.
Jumătate din intrările de ISD merg în prezent către economiile în curs de dezvoltare şi în tranziţie
Intrările de ISD în economiile în curs de dezvoltare şi în proces de tranziţie au scăzut cu 27%, până la valoarea de 548 miliarde USD în 2009, după 6 ani de creştere neîntrerupta. În timp ce ISD în aceste economii au scăzut, acest grup pare a fi mult mai rezistent în faţa crizei decât ţările dezvoltate (44%). Ponderea lor în importul global de ISD a continuat să crească: pentru prima dată în istorie, economiile în curs de dezvoltare şi în proces de tranziţie absorb în prezent jumătate din importurile globale de ISD.
Magneţi pentru investiţii
Printre cele mai mari ţări de destinaţie ale ISD, China a urcat în 2009 pe locul al doilea, după Statele Unite. Jumătate din primele 6 destinaţii ale ISD sunt în prezent ţări în curs de dezvoltare sau cu economii în tranziţie. Peste două treimi din fuziunile şi achiziţiile transfrontaliere continuă să implice ţări dezvoltate, însă ponderea economiilor în dezvoltare şi tranziţie ca gazde ale acestor tranzacţii a crescut de la 26% în 2007 la 31%.
Din perspectiva exportatorilor de capital, Hong Kong (China), China şi Federaţia Rusă, în această ordine, fac parte din top 20 investitori ai lumii.
Economia verde: Corporaţiile transnaţionale (CTN) reprezintă atât o parte a problemei, cât şi a soluţiei
Corporaţiile au de făcut o contribuţie indispensabilă în trecerea la o economie cu emisii de carbon reduse deoarece acestea emit o cantitate considerabilă în operaţiunile lor internaţionale vaste, dar şi pentru că sunt primii care pot genera şi răspândi tehnologia şi finanţa investiţii pentru a reduce emisiile de GES. Inevitabil, CTN sunt atât parte a problemei cât şi a soluţiei.
Pentru anii 2010-2015, estimările indică faptul că, pentru a reduce emisiile de GES la nivelul necesar pentru a atinge ţinta de 2 grade Celsius (după cum este precizat în Acordul de la Copenhaga), sunt necesare 440 miliarde de dolari pe an reprezentând investiţii globale suplimentare. Pentru anului 2030, estimările sunt chiar mai mari, ajungând până la 1200 miliarde de dolari pe an. Toate studiile accentuează importanţa contribuţiilor financiare ale sectorului privat în a face economiile din întreaga lume mai atente la schimbările climatice, în special în lumina deficitelor fiscale publice imense existente în toată lumea. Pentru a combate schimbările climatice, politicile de reducere a carbonului îndreptate către CTN -uri şi investiţii străine trebuie astfel să fie încorporate în strategiile naţionale economice în dezvoltare.
Investiţiile străine în reducerea emisiilor de carbon sunt importante, iar potenţialul lor este imens
Se estimează că ISD în reducerea emisiilor de carbon au atins deja un nivel important, cu fluxuri de aproximativ 90 miliarde de dolari în anul 2009, şi asta doar în trei industrii cheie: (a) generare de electricitate alternativă/regenerabilă; (b) reciclare; şi (c) fabricarea de produse ce folosesc resursele mediului (precum turbine de vânt, panouri solare şi biocombustibili). Aceste industrii sunt inima noilor oportunităţi de afaceri bazate pe reducerea emisiilor de carbon. În timp, investiţiile ce au în vedere reducerea emisiilor de carbon vor pătrunde în toate industriile.
www.impactingorj.ro | 27/07/2010 | 120 afisari
