Răspunsuri legate de cartoful modificat genetic aprobat de CE
După ce Comisia Europeană a autorizat pentru cultivare un cartof modificat genetic care conţine o genă marker cu rezistenţă la antibiotice, au început să circule multe informaţii inexacte. Ce semnificaţii reale are decizia fără precedent a Comisiei, care în ultimii 12 ani nu a autorizat pentru cultivare nici un nou organism modificat genetic?
1. Este decizia de a permite cultivarea Amflora susţinută din punct de vedere ştiinţific?
Cererea de autorizare a comercializării cartofului Amflora a primit o opinie favorabilă în Suedia, care a fost însărcinată cu evaluarea riscurilor. Deşi unele state membre au avut obiecţii împotriva acestei evaluări, EFSA a confirmat în mod repetat evaluarea pozitivă.
Cartoful este prin natura sa o cultură care prezintă un risc scăzut de a se răspândi în mediul înconjurător sau de a-şi transfera genele altor plante. După cum prezintă şi studiul efectuat de EFSA: „Cartoful supravieţuieşte foarte rar în afara mediului de cultură şi nu există indicaţii privind invazivitatea cartofului modificat genetic. Din moment ce se reproducerea este vegetativă şi schimbul natural de material genetic este posibil numai cu alte varietăţi de cartof, există un risc neglijabil de flux transgenic. Deci nu sunt anticipate efecte accidentale asupra mediului înconjurător.
2. Ce sunt genele tip „marker” rezistente la antibiotice?
Procesul de introducere de gene noi în producerea plantelor modificate genetic implică, în prima fază, foarte multe celule de plante dintre care doar o fracţie incorporează cu succes noile gene. Pentru a identifica şi selecta celulele cu genele nou introduse, genele care poartă caracteristicile dorite sunt numite de la bun inceput „gene marker”. Primele dezvoltări în cazul OMG au fost asociate cu utilizarea genelor codate pentru rezistenţa în faţa antibioticelor ca gene „marker”. Folosind aceste „markere”, numai celulele care sunt modificate genetic sunt rezistente la antibioticul menţionat şi sunt păstrate în selecţia plantei modificate genetic.
3. Care sunt măsurile pentru a împiedica amestecarea cartofului modificat genetic cu varietăţile convenţionale?
Decizia de autorizare conţine trei obligaţii pentru ca deţinătorul de consimţământ să poată preveni prezenţa tuberculilor modificaţi genetic în lanţul trofic. Aceste obligaţii vor face parte de asemenea şi din contractele ce vor fi semnate între BASF şi operatori implicaţi în producţie (fermieri şi producători de amidon). De exemplu, măsuri vor fi luate pentru: a se asigura ca tuberculii vor fi separaţi fizic de cartofii pentru hrana şi pentru animale în timpul plantării, cultivării, recoltei, transportului şi depozitării; a se asigura că plantele convenţionale nu vor fi plantate pe acelaşi teren în anul următor unei culturi modificate genetic; a se asigura că tuberculii vor fi livraţi exclusiv unor fabrici de amidon destinate producerii amidonului industrial în cadrul unui sistem închis.
4. De ce a fost creat noul cartof?
Cartoful modificat genetic cu denumirea Amflora (EH92-527-1), a fost creat de compania de chimicale BASF din Germania pentru a produce mai mult amidon sub forma de amilopectina ce poate fi procesată industrial pentru fabricarea textilelor, hârtiei şi betonului. Amflora a primit ieri toate autorizaţiile solicitate de BASF: de cultivare comercială pentru uz industrial şi de utilizare a amidonului pentru produse alimentare destinate oamenilor şi animalelor. Este prima decizie de a autoriza un nou OMG după 1998, anul în care a fost autorizat porumbul MON810.
5. Care sunt riscurile?
Pe lângă riscurile comune tuturor organismelor modificate genetic, cea mai gravă problemă reprezentată de Amflora este gena marker pe care o conţine – NPT II – care îi conferă rezistenţă la o serie de antibiotice dintre care cele mai importante sunt: kanamicina, neomicina, paromicina, butirosin, gentamicina B şi genetician, fiecare dintre acestea având un spectru larg de acţiune. Nu se poate garanta că gena de rezistenţă la antibiotice nu va intra în lanţul alimentar.
6. Ce spun specialiştii?
Specialiştii au păreri împărţite. În ce priveşte siguranţa acestei gene marker de rezistenţă la antibiotice, Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) a declarat că nu va reprezenta motiv de îngrijorare. Autorizaţia a fost bazată pe această opinie. Contrar acestei evaluări favorabile, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că gena marker ce conferă rezistenţă la antibiotice importante poate fi scăpată de sub control fiind cultivata în câmp liber şi poate crea, prin recombinare, bacterii de asemenea rezistente. O alta opinie îngrijorată a fost emisă de Agenţia Europeană pentru Medicină în 2007, care solicita ca evaluarea EFSA să fie revizuită. De asemenea, a enumerat numeroasele moduri de utilizare a antibioticelor menţionate mai sus, ce pot duce la scăparea de sub control a proprietăţii de rezistenţă la antibiotice şi la consecinţe neprevăzute.
7. Cum a fost autorizat acest produs?
Procesul de autorizare prin care a trecut cartoful modificat genetic a început în 2003 în Suedia. De atunci, nici Comitetul de Experţi în decembrie 2006, nici Consiliul de Miniştri în iulie 2007 nu au întrunit o majoritate calificată pentru a respinge autorizarea acestui cartof modificat genetic. Dosarele au revenit astfel pe masa Comisiei Europene care a luat ieri decizia finală. Pentru a se asigura că produsul său va fi autorizat, BASF a exercitat în toţi aceşti ani presiuni asupra Comisiei Europene.
Surse: Euractiv.ro, CE, InfOMG | 09/03/2010 | 64 afisari
