Rânca, între DNA şi Judecătoria Novaci
Conflictul izbucnit între autorităţile locale din comuna Baia de Fier şi cele din oraşul Novaci, pentru graniţa din staţiunea montană Rânca, este departe de finalizare. După ce nemulţumirile dintre autorităţi au ajuns subiect de anchetă a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), acum discordia s-a oprit la Judecătoria Novaci, unde, după Paşte, magistraţii vor împărţi dreptatea, clarificând situaţia teritorială reclamată de cei doi primari. Procesul a ajuns pe rolul acestei instanţe după ce reprezentanţii Primăriei Baia de Fier s-au hotărât să dea în judecată Primăria Novaci, făcând o acţiune în graniţuire.
Nemulţumirile dintre autorităţile din Baia de Fier şi Novaci au izbucnit cu cinci ani în urmă, dar, din păcate, nici măcar acum reprezentanţii Prefecturii Gorj sau cei ai Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu au reuşit să aducă pacea între cei care conduc comuna şi oraşul montan. Stabilirea limitei de hotar în zona Rânca ar clarifica însă situaţia, dar, în mod surprinzător, parcă nu se doreşte asta, primarii din Baia de Fier şi Novaci fiind lăsaţi să se certe pentru graniţa celor două localităţi din zona staţiunii montane. Cum lucrurile au stagnat, conducerea Primăriei Baia de Fier "a luat taurul de coarne" şi a dat în judecată instituţia publică condusă de primarul Pantelimon Todea. Prima înfăţişare în acest proces, aflat pe rolul Judecătoriei Novaci, va avea loc pe data de 8 aprilie, imediat după sărbătorile pascale.
Cu microfilmele la instanţă
Cu mult înainte ca problema graniţei de la Rânca să ajungă în instanţă, primarul din Baia de Fier, Constantin Mihuţescu, declara că deţine dovezi palpabile potrivit cărora ar putea să susţină în faţa oricui că are dreptate. Acesta şi-a bazat spusele pe documentele cartografice, pe hărţi, dar şi pe microfilmele pe care le posedă. Primăria Baia de Fier nu deţine numai astfel de dovezi, ci şi o hartă, foarte importantă, din 1971, care stabileşte, susţine primarul Constantin Mihuţescu, reala limită între cele două localităţi.
Scânteia scandalului: unitatea militară
Practic, conflictele pentru limita teritoriului din Rânca au apărut în 2005, odată cu problemele iscate de desfiinţarea unităţii militare din zonă. Până atunci însă, autorităţile din Novaci nu şi-au manifestat prea mult intenţia de a cere administrarea zonei. Abia după ce Oficiul Judeţean de Cadastru a sesizat neconcordanţe dintre situaţia reală de pe teren şi planurile cadastrale, întocmite în anul 1988, cei din Novaci au ridicat pretenţii. Până atunci însă, terenul era recunoscut de toate instituţiile publice din Gorj ca aparţinând Băii de Fier. Noua hartă depistată însă de Constantin Mihuţescu, datată din 1971, arată că harta din 1987-1988 este greşit întocmită şi nu corespunde împărţirii administrative.
"Toată această tevatură a început în momentul în care s-a dezafectat unitatea militară, şi cu acest lucru am spus destule. Deci, din punctul meu de vedere, nu ar dezavantaja cu absolut nimic pe cei de la Novaci, recunoaşterea limitei stabilite pe harta din 1971, pentru că nu se ia terenul de la ăla şi se dă la ăla, terenul rămâne acolo. Mai mult, pe harta cadastrală susţinută de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, care eu spun că este o hartă falsă, întrucât administrează domeniul forestier Ocolul Polovragi, iar pe hartă apare că administrează Ocolul Silvic Novaci, totul este ireal. Avem hărţi în acest sens, le putem dovedi", susţinea recent primarul Mihuţescu. Cei de la Baia de Fier se plâng că doar atunci când apar anumite probleme autorităţile de la Novaci pasează problema în ograda comunei. Aşa s-a întâmplat când a avut loc incendiul cabanelor de la Rânca, dar şi când e vorba de gunoaiele din staţiune.
Irinel Ceuranu | 26/03/2010 | 1189 afisari
