Dealul Bujorăscu, pus în pericol?
Bazinul carbonifer al Văii Motrului se suprapune peste un flanc al Avanfosei Carpatice şi conţine rezerve de cărbune pentru maxim 15-20 ani. Straturile succesive de cărbune sunt întretăiate de soluri constituite din marne şi argile nisipoase cu intercalaţii de gresie şi nisipuri. Rocile au proprietăţi friabile şi se alterează vizibil din cauza descopertei care permite exploatarea cărbunelui la suprafaţă sau prin abataje care favorizează la rândul lor alunecări de teren şi prăbuşiri de straturi succesive.
Din cauza acestor procese, alunecările de teren din localităţile Ştiucani, Leurda, Ploştina, Roşiuţa sau Valea Cerveniei au devenit din ce în ce mai frecvente. Eroziunile de suprafaţă, care conduc la apariţia ogaşelor şi la modificarea dimensiunii mameloanelor, este vizibilă şi accentuată în zonele în care s-au făcut defrişări forestiere pentru extinderea exploataţilor de lignit. Un fenomen lent este crepul înregistrat pe versanţii nisipoşi în care se deplasează inclusiv vegetaţia forestieră, fenomen vizibil pe versantul sud-vestic al Dealului Bujorăscu. Acest lucru, aparent banal, care se traduce prin aplecarea arborilor în sensul mişcării terenului, dă de gândit unor specialişti în legătură cu viitorul stabilităţii Dealului Bujorăscu.
În zona Motrului, dealurile nu ating mai mult de 450 metri şi au pante cu îmbinări cu până la 30 grade, totuşi există locuri în care pantele sunt mult mai abrupte şi locuri în care acestea au luat-o deja la vale. În strategia de dezvoltare a SNLO, problemele de mediu au fost trecute pe planul al doilea, evitându-se refacerea suprafeţelor degradate de lucrările miniere pentru că acestea presupuneau lucrări geotehnice scumpe şi pe timp lung. Astfel, pe halde, în zona Lupoaia, în faţa mânăstirii, nu au apărut plantaţiile forestiere, nu s-au executat taluzările definitive şi, mai mult decât atât, fiind pământuri noi, nu s-a reglementat regimul de proprietate. La Roşiuţa, alunecarea haldelor de steril de la Ştiucani şi Rogoaze a complicat şi mai mult lucrurile, pentru că eşecul acestei cariere n-a putut fi încă remediat.
Recenta soluţie de încălcare a haldei Bujorăscu II pune în pericol întreaga zonă a Dealului Bujorăscu. Deversarea în exces a sterilului şi supraînălţarea acestei halde a condus deja la modificarea substanţială a zonei de pânză freatică şi acţionează în mod vizibil asupra stratelor geologice, punând în pericol satele pe de o parte şi alta a acestui deal. Eventualitatea unor alunecări masive de teren este trecută cu vederea mai ales în aceste momente de criză ale mineritului gorjean pentru că nu mai există specialişti în geologie şi probleme de mediu la nivel de SNLO, iar organismele de profil ale judeţului nu sunt interesate să verifice calitatea mediului din zona industrială, stabilitatea terenurilor şi confortul locuitorilor de pe aceste meleaguri.
Putem spune doar că, în mod paradoxal sau cinic, în zonele expuse pericolului au apărut proprietari de terenuri interesanţi din punct de vedere al numelor. Ar fi interesant de văzut cine sunt şi când estimează ei noi alunecări de teren pe Bujorăscu.
Constantin Bunilă | 10/03/2010 | 758 afisari
