Sectorul privat „se stinge”
Cei mai bine plătiţi rămân „stimulaţii” şefi de la stat
Statul a demonstrat că-i ocroteşte pe cei de prim rang. Chiar dacă în statele vecine bugetarii primesc un salariu modest în comparaţie cu cei care lucrează în privat, la noi, situaţia stă invers, cel puţin în ultimele două decenii. Tăierea salariilor cu 25 la sută nu se va simţi în buzunarele şefilor de birou sau de instituţii, deoarece stimulentele inventate demult vor umple „golul” procentului de 25 la sută. În cealaltă parte a baricadei se află lucrătorii din sistemul privat, aceia care muncesc poate în standuri sau prin pieţe, mai mult de 12 ore pe zi, pentru un salariu de 6 milioane de lei vechi.
Discrepanţa dintre munca la stat şi cea din privat este din ce în ce mai mare, mai ales în perioadă de criză. Cu toate acestea, finanţistul de la Bucureşti apreciază că salariaţii direcţiilor pe care le coordonează trebuie să primească „ajutoare”. Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a declarat zilele trecute că, „la 1 ianuarie 2010 media salarială în Finanţe a rămas la circa 2.000 de lei (brut), adică foarte jos pe grila de salarizare în sistemul bugetar. Cu stimulentele urcă la circa 4.000 de lei, aşa încât consider necesar să continuăm cu acordarea de stimulente pentru ca şi angajaţii din Ministerul Finanţelor să intre în noua etapă a salarizării unice cu un nivel apropiat de media sectorului bugetar. Altfel, ar fi trebuit să acordăm o majorare salarială ca să avem la ce aplica reducerea de 25% de la 1 iulie, ceea ce ar fi fost neserios”, a spus Vlădescu.
Directori la stat de 1,2 miliarde de lei, anual
Şefii de instituţii publice chiar nu vor simţi tăierile de salariu. La Finanţele Publice din Gorj, valoarea stimulentelor este de aproximativ un salariu lunar. Veniturile directorului DGFP Gorj, Gheorghe Paraschivu, realizate în 2009, s-au ridicat la 1,2 miliarde de lei, adică aproximativ 100 milioane de lei pe lună. Un minus 25 la sută, ar însemna 75 milioane de lei vechi, dar un plus din stimulentele financiare, ar duce din nou la o sumă rotundă…
Directorul coordonator al Direcţiei Judeţene de Pensii Gorj, Rodica Ghimiş, a câştigat, anul trecut, aproximativ la fel ca şeful finanţelor. „Am primit stimulente financiare. Se vor afişa pe site-ul instituţiei în momentul în care aceste stimulente se vor da… Eu nu pot să vă spun acum care este valoarea lor“, a spus directorul Ghimiş.
Preşedintele CJAS Gorj, Gheorghe Cocină, primeşte un salariu „decent” ca şef al acestei instituţii, însă nu s-a bucurat de stimulente financiare până acum: ”Eu unul nu am primit. Au primit prin luna mai salariaţii instituţiei… Valoarea e de 3,4… până la 8 milioane de lei vechi… Nu pot să spun cât. Dar din ce am înţeles, aceste stimulente nu se vor mai da“, a mai spus şeful CJAS Gorj.
„Disponibilizaţii de la stat ar putea fi angajaţi în privat, dacă vom primi bonificaţii“
Reprezentanţii oamenilor de afaceri din Gorj spun că statul „omoară“ sectorul privat prin toate măsurile luate până acum. Prim-vicepreşedintele UGIR 1903, Sabin Popescu, a declarat că în privat situaţia e mult mai dură: „Nu am nimic cu stimulentele financiare pe care şi le acordă… statul. Numai că acestea să fie acordate pentru performanţă. Ori, până acum, a fost pentru contraperformanţă. Au fost închise mii de firme din cauza impozitului minim aplicat, şi se vor mai închide dacă acesta nu va fi retras… Boc a promis asta de un an… În plus, statul nu a sprijinit mediul privat prin nicio măsură. Ar trebui să acorde măcar bonificaţii pentru disponibilizaţii pe care i-am putea angaja noi, în privat, după ce statul îi va da afară. Numai că nu se va face nimic din toate astea…“, a mai spus omul de afaceri din Gorj, Sabin Popescu.
Mihaela C. Horvath | 28/07/2010 | 695 afisari
